Entropia
Societății

(DIN) EPILOG

Sociologia a fost și este o știință sintetică de sorginte nouă, bazată pe analiza obiectivă a proceselor și schimbărilor din grupurile compacte de oameni, are o metodologie complexă care identifică trendurile și schimbările sociale, demarate încă de pe perioada pozitivismului filosofic al lui Auguste Comte, valabil și în zilele noastre. Nu e un mare secret că sociologia fără filosofie nu este apriori completă, nu e autosuficientă în interpretarea fenomenelor sociale complexe. Prin intermediul acestui studiu am scos în evidență acest ultim aspect, cel al caracteristicii social-comprehensive al entropiei filosofice din societatea modernă. Aceste exerciții socio-culturale de natură entropică au fost exemplificate mai sus, dar se confirmă inclusiv prin recente experimente sociale, efectuate de către Agenția Spațială Americană NASA. Agenția NASA nu beneficiază de multe instrumente sociologice, însă de data acesta anume aspectul sociologic a fost supus unui test și experiment îndelungat interesant.

Astfel, în cadrul Programului de Simulare a Explorării Spațiale din Hawaii (HI-SEAS) a fost creat un habitat izolat de simulare a conviețuirii umane în condiții cât mai apropiate de cele de pe planeta Marte. Un grup de savanți au fost izolați ergonomic în perimetrul unui local închis, situat la altitudinea de 2500 m de asupra nivelului mării, fiind mai apropiat de presiunea atmosferică extraterestră a planetei roșii vecine. Celula care-i adăpostea pe cercetători se afla la poalele unui vulcan inactiv, în munții Mauna Loa din insulele Hawaii. Astfel, în decursul perioadei 2015-2016 (în jur de un an) șase cercetători au fost complet izolați de lumea înconjurătoare, având drept scop principal – analiza și caracterizarea conviețuirii acestei micro-societăți izolate în decurs de o vastă perioadă de timp, analizând cum aceștia vor conlucra din punct de vedere psihologic, cum se vor adapta la noile condiții restrânse ale vieții spartane. Surprinzător, oamenii s-au dovedit a fi foarte volatili și pregătiți psihologic pentru asemenea condiții nocive (se presupune că este o adaptare preistorică de a conviețui în micro-societăți). Savanții implicați în experiment au depășit orice simptom al „bolii polare” (agresiune spontană survenită din izolare), surprinzător s-au dovedit a fi flexibili și foarte adaptivi în micro-comunitatea sa. Banal, însă în procesul experimentului niciun conflict interpersonal serios așa și nu a fost constatat, cu toate că existau premise reale pentru a depista rezultate contrare. Pe savanții în cauză, izolați în experiment, i-au „distrat” la propriu multiplele exerciții socio-culturale de grup, socializarea continuă. Cheia succesului a devenit socializarea. Toți cei șase membri ai echipei au spus că misiunea de conviețuire izolată a oamenilor în grupuri închise este un obiectiv atins, iar confortul și acomodarea psihologică în grup depinde de fiecare individ în parte: „Comunicarea în asemenea condiții restrânse este una simplă și se bazează pe criteriul „citirii cărților”, socializarea continuă și hobbyuri, cum ar fi dansurile salsa.”