UNICA

de Radmila Popovici
traducere în italiană de Daniela Barda

Radmila Popovici ajustează în forme lirice istoria propriilor căderi şi urcuşuri, îşi sondează latenţele, extrage fiorul poetic din întâmplări biografice, din umbrele chipurilor dragi, în fine, din luminile şi tenebrele interiorului său unde plonjează perpetuu.

Margareta Curtescu

O altă faţă a feminităţii

Consecventă cu sine, poezia Radmilei Popovici continuă a sta sub semnul feminităţii. De data aceasta însă nu mai e vorba de o feminitate a impulsurilor eroticeşti, ci de una dăruitoare într-un registru aproape cast, cu priviri aruncate în abisul ultim: „nouă zile şi nouă / nopţi lasă-mă să-ţi / desenez linii noi / în palme vei prinde / cu ele fluturii albi / ai iertării // vindecă toate / femeile părăsite / acoperă-le rănile / nu le cere mîinile / de ajutor / ajunge-le paşii / cu rugăciuni // într-o vară de tei / în cartea morţii / tale / ascunde-mă” („vară de tei”).

Acum poeta se regășește într-un univers al reculegerii. Plin ochi şi acesta de freamătul existenţial, consolator în măsura în care e tras într-un limbaj sobru (defensiv?), diferit de cel precedent, voluptuos-doloric: „ascund obiectele ascuţite / în marsupiu puii au scăpat / la suflat puful încercărilor învaţă / matematica mersului se împiedică / de necunoscute cad eu le ling / juliturile le sorb vînătăile ce iuţi / sunt săriturile mai ales / în pătratele de calendar / marsupiul e / numai zdrenţe // cinci clape de pian / păstrează un an / de reculegere pentru / cîntecele de leagăn // […] armonia / s-a tuns chilug // peste geam / culorile se șterg / una de alta // peste geam fumul / se vinde / la preț minim // peste geam / grohăitul flirtează / cu ciripitul // […] // vă rog nu intrați // am spălat pe jos și / pe dinăuntru” („domestică”). Sau: „cleioasă era / țărâna nopții / în care ne cufundam / pruncul meu / fără apă aer / abia / de-ți desfăceai / aripile abia de-ți / auzeam geamătul / subţire / abia de-ţi scriam / pe cerul gurii / numele // aveai un nume / cu rădăcini / tulpină şi vlăstari / străvezii // nimeni / nu-ți va ocupa / locul în leagănul / rece nu-ți va cânta / mai amar și mai / veșted / nu te va naște mai / sângeros e micul / nostru album / de familie // între / două bolți / flutură / zdrențuit un / scutec” („veşted”).

Notabil carcaterul centripet al experienţelor sensibile aici fixate. Aidoma unor fire textile, gîndurile sunt încîlcite, înnodate, ba unele chiar putrezite, făcîndu-te să eziţi a le rupe cu dinţii. Acul de cojoc al emoţiei stă în aşteptare aidoma unui gardian. Însăşi hîrtia s-ar cuveni să explice de ce alege albul reîncarnării, adică o altă ipostază scriptică. Exterior şi, concomitant, interior, peisajul se înfăţişează astfel asimilat fiinţei: „nu plînge apa / n-o trage de ploaie / aprinde-o şi intră-i / în miez // vorbeşte / cu aerul ei norii / adapă-i tunde-i fă-ţi / perna de mîine / adormi nu visa / soarele negru / fîntîna cu tunet / şi trăsnet” („rîd”).

Un atare minimalism tihnit e celebrat inclusiv în cheie grafică: „cred în puncte / punctele nu se bat / cu pumnii / în piept nu se umilesc / nu strigă nu se autodeclară / stăpîne deşi sunt / atotstăpînitoare” („şi arderea”).  În totul, o carte remarcabilă. În măsură a produce aproape în fiecare text fineţuri poetice, Radmila Popovici trece fără păs Prutul, integrîndu-se în rîndul mai tinerilor poeţi români care contează.

Gheorghe Grigurcu

(Prefață la „Unicat”, Editura Vinea, București, 2015)

Poeme

Pagini

Radmila Popovici brodează cu sensibilitate şi forţă plastică imaginea în continuă mişcare a dragostei, cea care umple prăpastia dintre infinitul mic şi cel mare, şi totodată pe cea dintre lumea exterioară şi lumea sa interioară. Poezia este vibraţia unui strigăt al inimii în care se amestecă strălucirea culorilor vieţii reinventate cu teama, neliniştea, angoasa în faţa luptei, absenţei şi morţii („iată-mă // până voi merge / singură / pe sârma încinsă am / de îmblânzit un / război / de îngropat o / moarte”. Totul pare că stă suspendat, într-un echilibru instabil, deasupra abisului, însă iubirea menţine starea de plutire, planarea extatică peste crizele şi traumele vieţii.

Florin Caragiu

Despre autoare

RADMILA POPOVICI, poetă, scriitoare, textieră, traducătoare din rusă în română, s-a născut la 31 august 1972 în satul Florițoaia-Veche, Republica Moldova.

Absolventă a Școlii Pedagogice din Călărași și a Facultății de Litere a Universității de Stat din Chișinău, Radmila Popovici este membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și din România.

Încă de la început, poezia Radmilei Popovici a atras atenția publicului. Câteva din volumele de poezie sunt premiate de Uniunea Scriitorilor din Moldova și de Târgurile Internaționale de Carte. Poeziile sale sunt traduse în limbile: italiană, germană, franceză, spaniolă și engleză. A participat la Târguri de carte, inclusiv la cel de la Paris cu volumele traduse în franceză: „Iseult arrive” („Intimatum”), ed. Vinea, București, 2015, tradusă în franceză de Olivier Martin-Grâce; „Unique” („Unicat”), ed. Vinea, București, 2016, tradusă în franceză de Victoria Sicorschi; „La Laide” („Urâta”), ed. Vinea, București, 2017, tradusă în franceză de Sorin Barbul. Volumul „Unicat” („Unica”) este, de asemenea, tradus în limba italiană de Daliela Barda, ed. Unu, Chișinau, 2019. Poetul Christian W. Schenk a tradus în limba germană o selecție de poezii de Radmila Popovici – „Geronnene wege” („Cărări închegate”), ed. „Dionysos”, Rhein, 2019.

În 2017, Radmila Popovici a scris un volum de interviuri „Reconstituiri cu Ileana Popovici”, ed. Adenium, Iași – un dialog emoționant cu mătușa ei, pe care a cunoscut-o abia în 2012 și care este o personalitate notorie în televiziunea, muzica și cinematografia românească.

Radmila Popovici a scris versuri pentru sute de melodii care au devenit populare în Republica Moldova și în România, precum și versuri pentru spectacole de muzică și teatru.

De asemenea, face parte din trupa de teatru „Geneza Art” cu rolul mamei lui Charles Bovary în piesa „Madame Bovary”, bazată pe romanul omonim de Gustave Flaubert.

Radmila Popovici

Alte cărți

Poeme de încălzit sufletul

de Rodica Gavriliță

Manifest pentru Unire

de Ion Mischevca

Pin It on Pinterest

Share This